Sursa: "Scriitori români - fişe de portofoliu"
(autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă)
Pe urmele paşilor poetului
Casa muzeu - Ipoteşti
Sursa: http://www.youtube.com/
Codrul cu lacul din Ipoteşti
Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă izvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam,
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
(Mihai Eminescu - Fiind băiet păduri cutreieram)
Răsare luna,-mi bate drept în faţă:
Un rai din basme văd printre pleoape,
Pe câmpi un văl de argintie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.
(Mihai Eminescu - Fiind băiet păduri cutreieram)
Teiul din Parcul Copou (Iaşi)
Teiul lui Eminescu este un tei argintiu vechi de circa 250 de ani, aflat în Parcul Copou din Iași. Acest copac, denumit și "copacul îndrăgostiților", este locul unde poetul Mihai Eminescu își găsea inspirația. În plimbările prin Copou, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit de tei, venind deseori să-și adune gândurile sau să discute cu bunul său prieten, Ion Creangă, pe o bancă aflată la umbra protectoare a teiului.
Acest tei este cel mai vechi copac din Grădina Copou. Trunchiul teiului, rămas gol în urma putrezirii, a trebuit să fie plombat cu mortar (un fel de ciment) și consolidat cu manșoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite în console.
În ziua de 15 iunie (data dispariției poetului) a fiecărui an, când teii sunt în floare, parfumând întreg dealul Copoului, Muzeul Mihai Eminescu din Parcul Copou organizează "Sărbătoarea Teiului", având drept ax de desfășurare "Teiul lui Eminescu".
